Istoria românilor este istoria
unui popor statornic, care şi-a urmat făgaşul propriu de acţiune şi
manifestare, de civilizaţie materială şi spirituală caracteristică,
despre care putem afirma că a creat valori originale şi perene, intrate
de mult timp în patrimoniul culturii universale. Acest popor blând şi
răbdător a avut de înfruntat, timp de secole, succesive valuri ale
populaţiilor migratoare, războaie pustiitoare,- la care se adaugă
nelipsitele distrugeri şi jafuri, ce urmau confruntărilor. Este greu să
se estimeze cu exactitate valoarea bunurilor materiale şi a diverselor
valori luate înaintaşilor noştri, de puterile străine, începând din
secolul al XVI-lea, când se încheie primul tratat între Muntenia şi
Imperiul Otoman şi până în contemporaneitate, ba chiar şi după
încheierea armistiţiului din septembrie 1944. Şi, totuşi, vom încerca o
succintă trecere în revistă - fie şi numai atât cât ne permit
consemnările documentare ce s-au mai păstrat - privind exploatarea
otomană, habsburgică şi ţaristă asupra ţărilor române; precum şi
profiturile obţinute de capitalul străin din economia românească, în
perioada interbelică, apoi aurul şi aşa-zisele despăgubiri de război
luate din România de armata de ocupaţie sovietică, la care să nu uităm a
adăuga diversele valori luate prin societăţile Sovrom.
Exploatarea otomană
Muntenia a plătit în perioada cuprinsă de la primul tribut (1415)
şi până în 1858, o sumă ce se ridica la 664.176.536 lei aur. Această
sumă transformată în cantitate de aur echivalează cu 214.194 kg aur.
Cantitatea aceasta a rezultat prin transformare:1 leu aur - echivala cu
0,3225 grame.
Moldova a plătit în perioada
cuprinsă între 1456 şi 1858 o sumă ce se ridica la 322.532.000 lei aur.
Prin transformarea sumei respective a rezultat cantitatea de 104.338 kg
aur.
După Unirea Principatelor în 1859 şi până la cucerirea
Independenţei de stat, în 1877, România a plătit Imperiului Otoman suma
de 44.615.000 lei aur, echivalent cu o cantitate de 14.392 kg aur.
Transilvania a plătit în perioada
cuprinsă între 1415 şi 1650, cât s-a aflat sub dominaţia otomană, suma
de 25.108.000 lei aur, sumă ce ar echivala cu 8.097 kg aur.
În total, tributul plătit Imperiului Otoman de Muntenia, Moldova
şi Transilvania, s-a ridicat la suma de 1.056.305.780 lei aur,
echivalentul a 341.021 kg aur.
Exploatarea habsburgică
În total, între anii 1678-1918, Imperiul habsburgic a încasat sub
diferite forme din Transilvania, Oltenia, Banat şi Bucovina suma de
2.450.000.000 lei aur, echivalentul a 875.500 kg aur. O importantă sursă
de venituri pentru rapacea vistierie imperială şi austro-ungară după
1867 a constituit-o exploatarea minelor de metale preţioase,
valorificarea producţiei acestora constituind un monopol de stat. Din
puţinele date care s-au păstrat, se detaşează următoarele: producţia de
aur a minelor din Baia Sprie s-a ridicat între anii 1823 -1857 la 13.743
kg, iar la minele din căpitănatele Baia Mare şi Zlatna între anii 1891 –
1912 la 10.999 kg, deci întreaga producţie de aur în această perioadă a
fost de 24.742 kg aur. Cantitatea de argint exploatată la Baia Sprie
între anii 1792-1897 a fost de 4.388.660 kg, iar la căpitănatele Baia
Mare şi Zlatna a fost de 51.602 kg, deci totalul producţiei de argint în
această perioadă a fost de 4.440.462 kg.
Exploatarea ţaristă
În perioada 1789-1854, Moldova şi Muntenia au suportat obligaţii
în bani şi produse în valoare de 2.000.000.000 lei aur, echivalentul a
64.516 kg aur, la acestea adăugându-se jafurile, incendierile de oraşe
şi alte multe pagube, care nu pot fi calculate.
În concluzie, pagubele produse de
cele trei mari puteri imperiale (otomană, habsburgică, ţaristă)
teritoriului românesc în perioada mai sus menţionată s-au ridicat la
1.263.037 kg aur.
Dar se pare că privaţiunile, necazurile şi alte multe acte de
înşelăciune pentru biata noastră ţară vor continua şi după declanşarea
Primului Război Mondial, când întreg tezaurul Băncii Naţionale Române,
trimis la Moscova - spre a fi ferit de primejdia războiului - la 21
decembrie 1916, ne-a fost sechestrat. Acest tezaur - compus din 886.482
lire sterline, 87.798.560 coroane austriece, 116.050.000 mărci germane,
379.075 lire otomane, 46.117.140 napoleoni, 1.065.705 Carolini (lei
aur), 177.212 monede ruseşti, 103.605 monede diferite, lingouri de aur,
în valoare de 337.247 lei aur, la care se mai adăugau alte trei casete
ce aparţineau casei regale - conţinând bijuterii şi alte bunuri în
valoare de 7.013.065 lei aur. Toate aceste valori trimise la Moscova cu
acel prim transport, ce conţinea în cele 1.740 de casete, o valoare
totală de 321.580.456 lei aur, au fost depozitate atât de bine în
seifurile de la Kremlin, încât nu au mai revenit în ţară. Aceeaşi soartă
o va avea şi cel de al doilea transport al Băncii Naţionale Române,
efectuat la 27 iulie 1917, când cele 1.661 de casete, amplasate în 24 de
vagoane, au avut ca punct terminus Moscova – depozitele de la Kremlin.
Acest al doilea transport se compunea din: depozitul de aur şi valori al
Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, tablouri din Pinacoteca Statului,
odoarele mănăstirilor din Vechiul Regat, depozite particulare, acte de
proprietate, bijuterii, alte valori etc., toate aceastea având o valoare
declarată de şapte miliarde şi jumătate lei aur, şi au trecut din ziua
în care au fost încredinţate agenţilor guvernului rus şi încărcate în
vagoane, sub garanţia guvernului Rusiei în ceea ce priveşte securitatea
transportului, securitatea depozitării, precum şi înapoierea în România.
Aceste valori din tezaurul ţării - am văzut, unde, şi cum, s-a încercat
salvarea lor de pericolul războiului - să vedem acum care au fost
daunele provocate de inamic pe teritoriul ocupat al României, în timpul
Primului Război, ele au fost evaluate la 31 miliarde lei aur. Odată
războiul terminat, am fost siliţi să plătim diferenţele din dobânzi,
comisioane etc., la datoria de război, sumă ce s-a plătit astfel: Anglia
(7,4 miliarde), S.U.A.
(5,3 miliarde), Franţa (1,1 miliarde) lei.
Dar lanţul pagubelor, spolierilor,
profiturilor realizate în România şi transferate în strainătate
continuă în întreaga perioadă interbelică, la acestea adăugându-se
pierderile cauzate prin exploatarea economică a ţării, de către Germania
hitleristă, în perioada 1939-1944 evaluate la circa 62,5 miliarde, la
care se mai adaugă distrugerile şi rechiziţiile făcute de aceeaşi
armată, din august 1944 până la 25 octombrie 1944, şi ele evaluate la
aproximativ 30 miliarde lei. Acestea sunt doar câteva exemple, însă din
documentele vremii - atât, şi cât s-au păstrat – putem consemna pentru
perioada 1916-1945, la capitolul daune de război, profituri, dobânzi
etc. obţinute de capitalul străin, aproximativ 336.300.000.000 lei aur,
ceea ce ar echivala cu 12.546.217 kg aur sustras, după cum am văzut,
prin diferite metode din ţara noastră.
Dar după 23 August 1944, în timp
ce armata română a întors armele împotriva ocupantului german, trupele
sovietice ajunse pe teritoriul ţării noastre vor captura şi ultima
rezervă de aur a ţării, estimată la circa 40 vagoane de aur, care, prin
transformare (1.000.000 lei kg de aur) însumează fantastica sumă de 400
miliarde de lei. Prin armistiţiul încheiat la 12 septembrie 1944,
România a fost obligată să depună eforturi deosebite pentru îndeplinirea
întocmai şi la timp a obligaţiilor asumate de statul nostru, care s-au
ridicat la 1.535.287.000 dolari (calculate la valoarea anilor
respectivi), obligaţii ce au trebuit achitate până la 31 martie 1947,
ceea ce depăşeşte cu mult valoarea efortului economic făcut de ţara
noastră pe toată durata războiului antihitlerist. În contul Convenţiei
de Armistiţiu, România a fost nevoită să livreze: 5.772.409 tone produse
petroliere, 526.315 capete bovine, 1.001.138 capete ovine, 376.787
capete porcine, 251.398 cai, 244 vase maritime şi fluviale, 214
locomotive ecartament larg, 228.592 mantale postav, 16.380 tone zahăr,
4.250 tone ulei, 870.729 perechi bocanci, 153.612 perechi cizme bizon şi
multe, multe alte mărunţişuri, ajungând până la creioane şi ace de
cusut.
Dar odată termină plata acestor
obligaţii impuse prin Convenţia de Armistiţiu, o nouă invenţie a fost
experimentată în ţara noastră – Sovromurile. Sovrom - lemn, efectuând
masive tăieri de păduri de brad, Sovrom – cereale, petrol, ba chiar şi
uraniul ţării a fost luat prin Sovrom – chimia. Departe de a fi realizat
un tablou complet şi sintetic al valorilor materiale, metalelor
preţioase ori a imenselor sume de bani însuşite de diferite puteri
străine din ţara noastră, am încercat pe măsura posibilităţilor
documentare accesibile să creionez doar o imagine a dimensiunilor
jafului, a distrugerilor şi a altor fărădelegi ce au fost provocate
înaintaşilor noştri.
În total, exploatarea străină
asupra ţării noastre pe baza documentelor istorice de care dispunem se
cifrează la suma de 340.006.305.780 lei aur, ceea ce echivalează cu
13.827.254 kg aur, aproximativ 14.000 tone aur sau 1.400 de vagoane de
aur.
Autor: Prof. Eugen Stănescu, Director adjunct al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova